În România există zeci de secţii de nou-născuţi în care copiii născuţi prematur au șanse minime de supraviețuire din cauza insuficientei finanțări, a numărului mic de incubatoare sau alte echipamente medicale moderne vitale.
O parte din cei aproape 1000 de bebeluși care pierd anual lupta cu viața ar avea mai multe șanse de supraviețuire dacă investim în dotarea corespunzătoare a spitalelor.
Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, arată datele unui studiu calitativ realizat de Salvați Copiii România. Numai în 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani. Aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani.
Creșterea alocărilor pentru sănătate, pentru atingerea mediei europene de cheltuieli în sănătate de 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Membre ale Uniunii Europene. România a înregistrat, în 2022, cheltuieli de 6,5% din PIB, un nivel ce nu permite modernizarea infrastructurii medicale (maternități, cabinete medicale școlare, spitale de pediatrie etc.), asigurarea personalului medical necesar și derularea de campanii de informare pentru prevenirea îmbolnăvirilor la copii și părinți.
Asigurarea accesului la un medic de familie tuturor femeilor însărcinate și tinerelor mame și derularea continuă a programelor comunitare de educație sanitară și de nutriție infantilă, în special în zonele defavorizate, unde, una din opt gravide nu se află în evidența unui medic de familie, iar un sfert dintre ele nu au fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii.
Sprijinirea medicilor de familie în urmărirea prenatală a gravidelor și în respectarea programului național de vaccinare, prin implicarea activă a mediatorilor sanitari, a moaşelor și a serviciilor de asistență socială. De asemenea, o rețea de specialişti în obstetrică-ginecologie şi medicină neonatală, extinsă echilibrat la nivelul fiecărui județ, va permite preluarea în timp util și îngrijirea corespunzătoare a gravidelor și a copiilor cu risc.