Copiii români sunt cel mai puțin protejați din Europa, jumătate dintre ei trăind în risc de sărăcie și excluziune socială și sunt afectați de analfabetism funcțional. Mortalitatea infantilă, inechitatea istorică din educație, lipsa de servicii de consiliere pentru problemele de sănătate mintală a copiilor sunt trăsături ale copilăriei din România. Înțelegând că autoritățile din România nu sunt dispuse să pună pe primul plan interesele lor, unul din doi copii români dorește să plece din țară.
Află care sunt problemele majore privind accesul la educație și asistență medicală și cere candidaților la alegerile europarlamentare să găsească soluții!
Aspectele ce pun în pericol viața, supraviețuirea și dezvoltarea normală a copilului și care nu s-au ameliorat în ultimul deceniu sunt următoarele:
Una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile, cu o rată de 5,7 la mie (în 2022), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani (EUROSTAT, 2024);
România a devenit țara cu cea mai profundă stare de inechitate în educație din lista țărilor participante la testarea PISA 2022, diferența în ceea ce privește rezultatele educaționale între elevii din medii cu statut socio-economic ridicat și cei din medii defavorizate fiind similară cu ceea ce un elev ar învăța în trei ani de școală;
Dintre cei 537.000 de copii care au avut, în 2023, cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, majoritatea nu au acces la consiliere psihologică, din cauza lipsei acestor servicii în comunitățile lor (SALVAȚI COPIII 2023);
Aproape jumătate din mamele minore sub 15 ani din Europa trăiesc în România (746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani) (EUROSTAT, 2023);
Fenomenul de bullying afectează 50% dintre copiii români, iar 80% sunt martori ai incidentelor în școli (SALVAȚI COPIII, 2023);
Starea demografică a României se află într-o situație alarmantă, în 2022 fiind înregistrate doar 171.000 de nașteri, mai puțin decât acum 150 de ani;
55% dintre copiii români au declarat că își doresc să părăsească țara noastră, din cauza calității slabe a sistemului educațional și a condițiile de viață precare din România.
Creșterea progresivă și predictibilă a cheltuielilor pentru educație, astfel încât, în 2030, să atingem 20% din valoarea bugetului general consolidat. Planificarea cheltuielilor din învățământ trebuie să fie transparentă și să aibă la bază identificarea și evaluarea nevoilor elevilor. Formula de stabilire a bugetului unei școli, costul standard per elev/preșcolar, trebuie corectată la urgențele privind modernizarea infrastructurii și asigurarea competențelor cadrelor didactice, în special în comunitățile rurale. România a devenit în 2022 țara cu cea mai mare rată a inechității, conform evaluării internaționale PISA.
Creșterea alocărilor pentru sănătate, pentru atingerea mediei europene de cheltuieli în sănătate de 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Membre ale Uniunii Europene. România a înregistrat, în 2022, cheltuieli de 6,5% din PIB, un nivel ce nu permite modernizarea infrastructurii medicale (maternități, cabinete medicale școlare, spitale de pediatrie etc.), asigurarea personalului medical necesar și derularea de campanii de informare pentru prevenirea îmbolnăvirilor la copii și părinți.
Dezvoltarea unor programe cuprinzătoare de educație parentală (sesiuni de instruire pentru părinți și resurse educaționale accesibile, adaptate specificului cultural și socio-economic al diferitelor regiuni din România și extinderea rețelelor de consiliere și suport pentru părinți, în cadrul unor centre comunitare de sprijin parental sau al unor linii de asistență telefonică și online, atât în mediul urban cât și rural.
